Când obezitatea ar trebui să vă determine să consultați un endocrinolog? – Partea I

Dincolo de problema estetică, țesutul adipos în exces poate semnala o problemă medicală serioasă. Din nefericire majoritatea dintre noi avem prejudecăți în ceea ce privește persoanele obeze, fără să ne gândim o secundă la suferința fizică (cauzată de multe patologii) sau la cea psihică (mai ales în cazul tinerilor) care se ascunde în spatele acelui chip.

Cum definim obezitatea?

Obezitatea este definită ca o creștere exagerată a greutății corporale (peste 20% față de greutatea ideală), cauzată de acumularea unei cantități mari de grăsime în țesutul subcutanat și în jurul organelor.

Cum apreciem obezitatea?

Obezitatea poate fi apreciată cu ajutorul indicelui de masă corporală (IMC). Formula după care este calculat acest indice este următoarea: greutatea împărțită la înălțimea la pătrat. Conform studiilor un IMC de 30 kg/m2 este un prag al obezității atât la bărbați cât și la femei.

Grăsimea abdominală în exces, evaluată prin măsurarea circumferinței taliei este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat și boli cardiovasculare. Valori mai mari de 94 cm la bărbați și 80 cm la femei definesc obezitatea abdominală.

Mecanismul prin care apare obezitatea

Poate apărea prin intermediul a două mecanisme: primul ar fi creșterea numărului de celule adipoase iar al doilea ar fi creșterea volumului acestora. Obezitatea este consecința unui cumul de energie depozitat sub formă de lipide, rezultat al unui dezechilibru între aportul și consumul de energie astfel încât fie aportul este mare și consumul este normal sau scăzut, fie aportul este normal și consumul este scăzut.

Legătura între obezitate și tulburările endocrine

Între obezitate și tulburările endocrine există o relație de interdependență, pe de o parte nu există o adevărată obezitate endocrină ci o participare obligatorie endocrină, iar pe de altă parte obezitatea în sine poate antrena tulburări endocrine. Dovezi substanțiale sugerează faptul că masa corporală este influențată atât de sistemul endocrin cât și de sistemul nervos, care determină în final balanța între aport și cheltuieli energetice. Leptina, un hormon derivat din celulele adipoase se pare că ar avea un rol important în influențarea apetitului, cheltuielilor energetice și a funcției neuro-endocrine prin intermediul circuitelor cerebrale.

 

HIPOTIROIDISMUL

Cum am menționat în partea introductivă a articolului obezitatea presupune acumulare de țesut adipos. Dacă e să ne gândim la faptul că în hipotiroidism apare o acumulare de acid hialuronic  la nivelul tegumentului putem observa că este vorba de o falsă obezitate. Această acumulare este prezentă în jurul ochilor, pe fața dorsală a mâinilor și picioarelor, în fosele supraclaviculare. Retenția hidrică de la nivelul corzilor vocale și a limbii poate determina apariția vocii răgușite.

Hipotiroidismul este asociat cu scăderea producției de căldură, scăderea ratei metabolice, creșterea IMC-ului și o prevalenţă mai mare a obezității. În ceea ce privește metabolismul lipidic s-a demonstrat faptul că hipotiroidismul determină creșterea colesterolului total, trigliceridelor, LDL-colesterolului, fără a avea o influență directă asupra HDL-colesterolului.

În obezitatea comună pot fi prezente de asemenea o serie de semne și simptome caracteristice hipotiroidismului: tegumente galben-rozate (din cauza acumulării de caroten), uscate, aspre, împăstate, pilozitate deficitară, constipație, frilozitate.

Diagnosticul se pune pe baza manifestărilor clinice și a investigațiilor paraclinice: dozarea TSH-ului, dozarea hormonilor tiroidieni (FT4, FT3), a anticorpiilor antiperoxidaza şi antitireoglobulina şi ecografie tiroidiană pentru stabilirea etiologiei hipotiroidismului, evaluarea profilului lipidic, a enzimelor de origine musculară (GPT, CK, LDH) și EKG pentru evaluarea riscului cardiovascular. Tratamentul hipotiroidismului include substituţia cu hormoni tiroidieni.

În articolele care vor urma din această serie voi prezenta corelația între obezitate și sindromul ovarelor polichistice, sindromul Cushing, sindromul adipozo-genital, hiperinsulinismul și hipogonadismul. Dacă sunteți interesați de aceste teme vă aștept cu drag pe blog.

 

Surse :
  • Flier S. J, Maratos- Flier E., Biologia obezității, In: Jameson J.L., Harrison Endocrinologie, ed. a 18-a, trad. Cristina Drugău, Bucuresti, editura ALL, 2014, pag. 234-240;
  • DocSlide,  aug. 2015, Burnea Marinela, Obezitatea de cauză endocrina, accesat la adresa:  http://documents.tips/documents/obezitatea-de-cauza-endocrina.html
  • Duncea I., Glanda tiroidă, In: Duncea I., Ghervan C., Georgescu C., et al., Endocrinologie, Cluj-Napoca, Editura medicală universitară „ Iuliu Hatieganu”, 2011,  pag 102-112;
  •  Sanyal D., Raychaudhuri M., Hypothyroidism and obesity: An intriguing link, Indian J Endocrinol Metab, 2016 Jul-Aug; 20(4): 554-557, accesata la adresa: www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4911848/
  • Liu X-L., He S., Zhang S-F., Wang J., Sun X-F., Gong C-M, et al, Alteration in lipid profile in subclinical hypothroidism: a meta-analysis, Medical Science Monitor, 2014; 20: 1432-1441, accesata la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4144946/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *